
S-au vehiculat numeroase ipoteze legate de Boeing-ul 777-200ER Malaysia Airlines dispărut fără urmă pe 8 martie: deturnare, explozie în aer, o rachetă care l-ar fi doborât, etc. Aeronews vă prezintă acum două noi ipoteze, ambele aparținând unor piloți.
Chris Goodfellow
Boeing-ul 777 decolează noaptea din Kuala Lumpur spre Beijing. O noapte călduroasă, avion încărcat. După 40 de minute de la decolare, avionul devine invizibil, transponderul și sistemul ACARS fiind oprite. De îndată ce am auzit, două zile mai târziu, că radarul primar al Forțelor Militare malaeziene l-a detectat deasupra strâmtorii Malacca, am deschis Google Earth și am căutat aeroporturi în proximitatea noului curs de zbor spre sud-vest. Acest viraj la stânga reprezintă cheia ecuației, un viraj pe care unii piloți mai tineri intervievați de CNN l-au trecut, poate, cu vederea.
Nu trebuie să uităm că avionul era pilotat de un comandant cu 18.000 ore de zbor la activ. Noi, piloții mai experimentați, am fost mereu antrenați să știm care este cel mai apropiat aeroport unde putem ateriza în caz de urgență. Aeroporturi din fața noastră, în spatele nostru, în lateral. Prezente mereu în minte. Pentru că dacă se întâmplă ceva neprevăzut, nu vrei să te gândești ce vei face, știi deja ce trebuie făcut! Când au auzit despre virajul la stânga, m-am gândit că avionul s-a îndreptat direct spre aeroportul Pulau Langkawi (ICAO – WMKL, IATA – LGK), cu o pistă de 3962 metri și un approach peste apă fără obstacole. Nu s-a întors spre Kuala Lumpur pentru că știa că trece peste piscuri înalte de 2438 metri. Știa că relieful este mai prietenos spre Langkawi și, de asemenea, poate ajunge mai repede acolo.
Personal, cred că pierderea transponderului și a comunicațiilor fac sens dacă un foc sau scurtcircuit ar fi izbucnit la bord. În asemenea cazuri, trebuie să scoți toate siguranțele principale și să reinițiezi circuitele unul câte unul până îl izolezi pe cel defect. Dacă au scos siguranțele, atunci avionul ar fi devenit invizibil. Probabil au avut de-a face cu ceva serios și erau ocupați cu pilotarea avionului, cu navigația și mai apoi cu comunicațiile. Un foc pornit de la tabloul electric nu ar fi fost serios, cred, dar unul provenit de la – să zicem – un pneu explodat la decolare, care a început să ardă mocnit, ar fi putut produce fum care să-i amețească pe piloți. Da, piloții au acces la măști de oxigen, dar rezerva nu durează mult, în funcție de cât de mult fum este în cockpit sau cât de puternic este incendiul.
Părerea mea: piloții au fost înconjurați de fum, și-au pierdut cunoștința, iar avionul a continuat să zboare pe heading, pe pilot automat, până a ars complet sau până când focul a distrus elementele de control, ducând la prăbușirea aeronavei. Am spus încă de acum 4 zile ca avionul să fie căutat pe ruta spre Pulau Langkawi, în altă parte consider că este inutil. În opinia mea, comandantul a fost un erou care a încercat să ajungă rapid la acel aeroport. Fără îndoială. Cineva care ar fi deturnat avionul nu ar fi făcut stânga și mai apoi direct spre Langkawi. S-ar fi învârtit, probabil, până când teroriștii ar fi decis unde să se îndrepte cu avionul. Un pilot deștept, comandantul Zaharie Ahmad Shah. Din păcate, nu a mai avut timp.
Keith Ledgerwood
A 10-a zi de la dispariție și avionul tot nu a fost găsit. Mulți se întreabă cum un Boeing 777 a putut dispărea fără urmă, aparent pilotat de cineva care știa ce face. După ce sateliții au arătat că aeronava a mai zburat încă 6,5 – 7 ore după dispariția de pe radar, Boeing-ul 777 ar putea fi oriunde între nordul Thailandei și granița dintre Kazakhstan și Turkmenistan. Cei mai mari “inamici” ai ipotezei mele sunt India și Pakistan, care susțin vehement că rețeaua lor de radare nu a arătat nici un avion neidentificat care le-ar fi traversat spațiul aerian. În aceste condiții, s-ar părea că Boeing-ul 777 Malaysia Airlines nu putea trece pe acolo nedetectat. Și totuși…
Din curiozitate, am căutat să văd ce avioane mai erau în aer la 18:15 UTC, unde exact se aflau și spre ce destinație zburau. Mi-a atras atenția un alt Boeing 777 aflat în zbor peste Marea Andaman după ce decolase din Singapore. Zborul SIA68 mai precis, operat de Singapore Airlines. Analizând coordonatele acestui zbor am realizat că era în imediata apropiere a cursei Malaysia Airlines MH370. Cred că Boeing-ul 777 Malaysia Airlines s-a poziționat imediat în spatele celui de la Singapore Airlines la 18:00 UTC, pe care l-a urmărit timp de 15 minute. Ipoteza mea se bazează pe date făcute publice de oficialii malaezieni și alți investigatori ai acestui caz.
În continuare, SIA68 și-a continuat zborul peste Marea Andaman, a ajuns în Golful Bengal și mai apoi în spațiul aerian al Indiei. De acolo pare să se fi dus spre Pakistan, Afghanistan, Turkmenistan și mai apoi spre Europa, destinația fiind Barcelona. Vă puteți întreba acum: Ce legătură are zborul Singapore Airlines 68 cu Malaezia Airlines 370? Gândiți-vă că toată lumea afirmă, momentan, că MH370 nu ar fi putut trece peste câteva spații aeriene ca India sau Afghanistan fără a fi observat de radarele militare. Eu cred că a putut.
Boeing-ul 777 Malaysia Airlines (MH370) a zburat “în umbra” celui de la Singapore (SIA86) peste spațiul aerian al Indiei și cel din Afghanistan. MH370 având ADS-B și transponderul oprit, piloții SIA68 nu ar fi avut cum să știe că acesta este în spatele lor. Drept urmare, radarele din India și alte spații aeriene ar fi detectat doar un avion, zborul SIA68, doar transponderul acestuia funcționând. Accentuez faptul că piloții zborului Singapore Airlines 68 nu aveau cum să știe de MH370. Boeing-ul 777 utilizează un sistem TCAS (Traffic Collision Avoidance System) pentru evitarea coliziunilor, sistem care i-ar fi averizat pe piloții SIA68 dacă MH370 s-ar fi apropiat prea mult. Acest sistem funcționează însă doar pe baza informațiilor primite de la transponderele altor avioane. Cum MH370 zbura fără unul (cel mai probabil, oprit intenționat), Boeing-ul 777 Malaysia Airlines ar fi fost invizibil pentru SIA68.
În plus, sistemul TCAS de la bordul MH370 le-ar fi permis piloților să localizeze și să se apropie cu ușurință de SIA68 peste strâmtoarea Malacca, așa cum se pare că au făcut. TCAS le-ar fi arătat direcția zborulu SIA68 și altitudinea la care era, permițându-le să se apropie cu precizie de Boeing-ul 777 Singapore Airlines. De aici și până la dispariția zborului MH370 nu a mai fost decât un pas. De îndată ce 777-ele Malaysia Airlines a trecut peste spațiile aeriene din India, Pakistan și Afghanistan stând în siajul zborului SIA68, s-ar fi putut desprinde de acesta și ar fi putut urma propriul curs pentru a ateriza oriunde. Provincia Xingjian, Kyrgyzstan sau Turkmenistan sunt doar câteva dintre numele vehiculate. Fiecare se potrivește aproape perfect cu timpul total de zbor MH370 – 7,5 ore – și cu statul “în umbra” cursei SIA68. În plus, destinațiile vehiculate mai sus se află pe cele două arce de cer creionate de oficialii malaezieni folosind datele oferite de Inmarsat și ultimul ping al avionului dispărut către SATCOM, la 01:11 UTC.
Click aici pentru sectiunea dedicata zborului 370, actualizata constant.