Si-a incheiat cariera cu 21.330 ore de zbor (7650 ore pe IL-18). A fost primul pilot roman pe Boeing 707 pe rute internationale si primul pilot-instructor pe 707. A deschis cateva rute importante si a fost pilot de receptie. Intr-un nou articol legat de istoria TAROM, Aeronews vi-l prezinta pe comandorul (r) Ion Caragea.
Nascut in 1929, Ion Caragea a acumulat si 6436 ore de zbor pe avioane militare, fiind seful promotiei ofiteri aviatori 1951. Pilot pe avioane cu reactie (1954) si instructor de zbor pe avioane cu reactie, dar si pilot de receptie si pilot-sef TAROM, Ion Caragea a deschis liniile aeriene Bucuresti-Amsterdam-New York, respectiv Bucuresti-Bejing-Singapore. In cartea “Aerodrom si cer“, Ioan Chereches il descria astfel pe Caragea: “Nu stia sa umble cu fofarlica. Nu avea doua limbi: una pentru colegi si alta pentru sefi. Cat era el de zurbagiu si flegmatic, putini stiau ca in fiecare luna trimitea mamei lui cate 500 de lei, bani grei pentru vremea aceea cand salariul unui inginer ajungea doar la 900 de lei. Cand era caracterizat ca zburator, toti erau nevoiti sa recunoasca harul sau pentru mansa. Nu greseau. Caragea cunostea avionul ca pe propriul lui trup. Stia ce si cand sa-i ceara.”
Trecerea de la aviatia militara la cea civila
In aceeasi carte, Chereches continua: “Dupa ce s-a rodat ca zburator militar (inclusiv pe bombardierul IL-28), a trebuit sa se desparta de colegii cu care a mancat aceeasi paine in atatea zboruri, fiind trecut ca pilot la aviatia civila de transport. Mai inainte de diferenta de program, de navigatie si de pilotaj, era una psihologica. Disparuse parasuta pe care, chiar daca nu a folosit-o vreodata, ii dadea o anumita siguranta numai cand ii simtea hamurile. In locul ei, in spatele lui se gaseau acum copii, femei, barbati tineri si batrani ale caror destine erau adunate in mainile celui de la mansa. Bine ar fi fost daca aceasta ingrijorare ar fi existat numai in gandul si inima lui. Viata insa avea sa-l puna la mare incercare.”
Un motor oprit in zbor peste Atlantic
“Intr-o cursa spre America, Ion Caragea, ca sa nu stea atatea ore cu mansa in mana, cuplase pilotul automat. Cu toate astea, el nu parasise postul de comanda, supraveghind tabloul de bord. Trecusera mai bine de doua ore de cand zbura peste Atlantic si parea, ca si in alte dati, ca nimic nu va tulbura voiajul. Deodata, pilotul observa ca unul din motoare da simptome de avarie. Daca nu l-ar fi observat la timp ar fi luat foc si inaltimile ar fi vorbit mai mult de moarte decat de viata. Ca sa se intoarca din drum nu mai avea suficient combustibil pana la Seattle. Neezitand, opri motorul si, fara ca pasagerii sa afle tensiunea care plutea in cabina pilotilor, aeronava a continuat sa strabata cei inca 1000 km pana la destinatie.”
O intamplare de pomina: intre ciocan si nicovala
“Cand Ion Caragea a ajuns pilot-sef al aviatiei civile, devenise de notorietate publica faptul ca mai repede trecea camila prin urechile acului decat ca el sa declare comandant de aeronava pe un pilot care nu corespunde profesional. A ramas de pomina intamplarea de la Comandament cand a fost intre ciocan si nicovala. Cel care il chemase pe Caragea era chiar seful insitutiei (n.r Generalul Alexa Vasile). Gradul si functia acestuia aveau o mare greutate si fiecare vorba avea un substrat de ordin. El i-a cerut ca un anume pilot sa fie numit comandant de aeronava. Cel care era in cauza se dovedise, intr-adevar, a fi un pilot bun, dar nu era inca pregatit pentru a fi capitan. Discutia a fost scurta si Caragea a raspuns:
– Sunt de acord cu parerea dumneavoastra cu conditia ca in spatele lui sa nu stea pasageri straini, ci mama, tata, sotia, copiii si celelalte rude apropiate lui. Cand va decola, eu voi comanda deja cosciugele. Pe mine ma puteti da afara chiar in clipa de fata, dar va raportez ca nu pot semna o hartie prin care sa promovez pilotul amintit. Nu din rea-vointa, dar va rog sa ma intelegeti ca nu este inca copt pentru o asemenea functie.
Generalul, pasind in lungul cabinetului, era parca intrigat ca un subaltern se opune vointei lui. Fiind vorba de aviatie, despre zbor, nici el nu putea forta nota. Daca ar fi fost vorba despre un alt domeniu, nu se facea gaura in cer ca un om sa fie promovat intr-o functie pentru care era mai putin pregatit. El medita la ce avea de facut. Cand s-a intors de la fereastra, a concluzionat: Bine. Ii dai drumul cand crezi tu!”
Trimis la Seattle pentru a aduce primul Boeing 707 TAROM
“Dupa cat il cunostea, Ion Caragea credea ca seful lui o sa-i poarte pica. Dar nu a fost asa. Cand a trebuit sa fie adus din America un Boeing 707 a fost primul nominalizat din cei 3 comandanti de aeronava: Ioan Caragea, Ion Alexandru si Ion Stoica. Echipajele celor 3 Ioni au urcat intr-un Ilyushin IL-18 pilotat de Gheorghe Nastase, primul zburator roman caruia i s-a decernat insigna de pilot clasa intai, si au ajuns cu bine la New York. Echipajele aveau misiunea ca in 9 luni de zile sa faca trecerea pe noul aparat”.
In 9 zile, nu luni, pilotii romani erau gata pentru B707
Plimband-se prin New York in primele zile, cand programul nu era prea incarcat, si privind zgarie-norii, Caragea gandea: “In ceea ce priveste mintea romanilor, aceasta depasea cele mai inalte edificii americane, cu toate cele zeci de caturi puse unele peste altele. Poate pentru a confirma acest lucru, locotenent-colonelul Perry, ce fusese numit instructor de zbor, a facut ochii mari precum un vames turc in fata unor excursionisti greci cand Ion Caragea l-a anuntat, dupa numai 9 zile, ca echipajele romanesti puteau sa exploateze singure Boeing-ul 707. Instructorul american parca ar fi devenit brusc comunist si vroia fapte, nu vorbe. Ca se se convinga, a zburat cu fiecare echipaj in parte si, asemenea unui profesor ce trebuie sa acorde elevului nota 10, in final zise zambind: Dati naibii sunteti voi romanii! Nu degeaba sunteti urmasii primului om care s-a desprins de pamant cu mijloace proprii la bord, iar in al Doilea Razboi Mondial v-ati batut cu toata floarea cea vestita a aviatiei tarilor beligerante!”
“Cu toata consternarea, cand au aflat din gura locotenent-colonelului Perry cum stateau lucrurile, autoritatile americane au dat ordin sa se intocmeasca formalitatile de intoarcere in patrie a echipajelor romanesti. Pana sa se dea decolarea mai ramasesera doua zile. Curand, pilotul de cursa lunga, comandorul Ion Caragea, avea sa intoarca spatele Americii zburand spre casa.” Comandorul Caragea, cu care ne-am intalnit la sfarsitul anului trecut, s-a retras in 1979, la 50 de ani. Ne-a spus ca a acumulat 11.000 ore de zbor pe 707 si nu va uita niciodata cursa non-stop de la Seattle de pe 23 martie 1974: 12 ore si 40 de minute.
Mai jos, scriitorul Ioan Chereches (stanga) si Ion Caragea “punand aviatia la cale” la Baza Aeriana 86 Fetesti, 6 septembrie 2005. Zborul inaugural spre Singapore a avut loc pe 26 iulie 1974. Foto main: Richard; primele doua fotografii de mai jos: Orizont Aviatic nr. 36, octombrie 2005. Nota: preluarea informatiilor si fotografiilor din acest articol trebuie insotita de mentionarea sursei, www.aeronews.ro
Primul zbor peste Atlantic al unui avion TAROM.
Rutele lung-curier TAROM + flota istorica.
Orarul de iarna 1977 / 1978 TAROM.
Avioane TAROM in parcuri din Bucuresti.
TAROM, bilete si pliante istorice.
